351. Texte falsificate: Anul 1995 ( 15 februarie ) – mesaj “primit” prin leliţa Mihaela
(Comentariu la Noua Evanghelie de la Pucioasa intitulată “Cuvântul lui Dumnezeu”)
Motto:“Fiule, să nu pierzi şi să nu uiţi nici
un cuvânt, că de toate vei fi întrebat”
(preluat din “Cuvântul lui Dumnezeu”, 6 februarie 1959)
Laitmotiv preluat din postarea #38 (primul articol din seria celor care semnalează modificări de fond în “Cuvânt”):
Sunt cu adevărat textele de la Pucioasa o vorbire din cer? Sunt ele oare un alt Cuvânt al lui Dumnezeu, un Cuvânt nou, care îl completează pe cel recunoscut dintotdeauna şi pretutindeni şi de toţi cu numele de Sfânta Scriptură? Dacă ar fi aşa, atunci preocuparea şi respectul şi grija pentru păstrarea nealterată a acestor texte contemporane cu noi ar trebui să fie întru totul asemănătoare cu cele purtate de zeci de generaţii de creştini faţă de Biblie. Or, constatăm că: în timp ce Biblia s-a păstrat nealterată timp de 2000 de ani, textele de la Pucioasa au fost modificate masiv şi substanţial tocmai de către liderii pucioşi, adică de aceia care ar fi trebuit să vegheze ca nici o iotă şi nici o cirtă din ele să nu se schimbe. În ediţia din anul 2006 a cărţii pucioşilor pe care ei au intitulat-o “Cuvântul lui Dumnezeu” apar mii de modificări faţă de ediţia din anul 1995 a aceleiaşi cărţi. Tot ce a fost incomod, sau se preta la o cosmetizare de faţadă, a fost forfecat fără scrupule. Nu ne referim aici în nici un caz la corecţiile legate de ortografie, care sunt şi ele extrem de numeroase, dar fireşti pentru orice nouă ediţie de carte, ci la modificările de fond, unele dintre ele vădit interesate ca să sporească legitimitatea şi credibilitatea acestei colecţii de “mesaje”. Dacă scrierile sunt cu adevărat vorbirea lui Dumnezeu, atunci trebuia să se admită a priori că Dumnezeu nu trebuie şi nu poate fi corectat (pur şi simplu pentru că nu e cazul – Dumnezeu este însăşi perfecţiunea). Măcar din respect pentru Dumnezeu şi pentru “Cuvântul” Lui s-ar fi cuvenit să nu se intervină cu nimic în exprimarea originală, chiar veghind scrupulos ca textele respective să rămână nealterate. Dar, dacă autorul textelor a greşit în nenumărate situaţii, uneori destul de grav, fiind nevoie să i se aplice corecţii masive, înseamnă că autorul a fost un om (sau mai mulţi), dar în nici un caz Dumnezeu.
Din raţiuni legate de spaţiul necesar prezentării acestui fenomen, am apreciat că este nevoie de o selecţie a acestor texte. De aceea am apreciat că unele modificări pot fi considerate “minore” şi nu le-am mai consemnat aici. Alte modificări vizează însă o “adaptare” intenţionată a textului, pentru a-l face mai lizibil sau mai familiar sau mai convingător, şi aici este evidentă intervenţia editorilor. Există şi modificări de-a dreptul mistificatoare, care încearcă să ascundă pur şi simplu unele imperfecţiuni sau chiar erori de fond, existente în ediţia întâi, alterându-se uneori în mod deosebit de grav sensul original. În fine, nu de puţine ori metoda de intervenţie a corectorilor a fost să suprime pur şi simplu porţiuni incomode din text, (uneori dispar fraze întregi!!), sau să adauge fraze inexistente în ediţia întâi.
Iată şi exemplele selectate şi contorizate:
Anul 1995 (continuare)
1275.+98. Ediţia 1995: “Israele, Israele, scumpul Meu popor, dulci sunt tată pentru Mine clipele cele cu tine. Dulce-Mi este viaţa Mea în tine, când cu graiul Meu te cuprind.” (15 februarie 1995)
1275.+98. Ediţia 2006: “Israele, Israele, scumpul Meu popor, dulci sunt pentru Mine clipele cele cu tine, dulce-Mi este viaţa Mea în tine când cu graiul Meu te cuprind.” (2 /15 februarie 1995)
Ceea ce pare a fi o cacofonie îşi găseşte o soluţionare simplă, dar ingenioasă:
1275.+99. Ediţia 1995: “[…] iată-Mă cu voi la păşune, păşune dulce şi nu păşune din sămânţă care se trece ca cea de pe pământul de acum. Păşune de viaţă fără de moarte, păşune din cer între voi. Cu pace […]” (15 februarie 1995)
1275.+99. Ediţia 2006: “[…] Iată-Mă cu voi la păşune; păşune dulce şi nu păşune din sămânţă care se trece ca sămânţa de pe pământul de acum; păşune de viaţă fără de moarte, păşune din cer între voi. Amin. Cu pace […]” (2 /15 februarie 1995)
1275.+100. Ediţia 1995: “Au fost alţii care au scris carte despre sfinţi. ” (15 februarie 1995)
1275.+100. Ediţia 2006: “Au fost mulţi care au scris carte despre sfinţi. ” (2 /15 februarie 1995)
1275.+101. Ediţia 1995: “O, sămânţa e mare taină şi am dat omului pe care l-am lucrat şi pe care l-am făcut suflet viu, i-am dat să mănânce sămânţă. Dacă omul ar fi făcut aşa, să mănânce sămânţă şi rodul ei, Eu tată, nu mai plângeam acum pe om. Căci omul a mâncat altceva după aceea. ” (15 februarie 1995)
1275.+101. Ediţia 2006: “O, sămânţa e mare taină, şi am dat omului pe care l-am lucrat şi pe care l-am făcut suflet viu, i-am dat să mănânce sămânţă. Fiule, grăiesc cu tine şi îţi spun că Eu am dat omului să mănânce sămânţă. Dacă omul ar fi făcut aşa, să mănânce sămânţă şi rodul ei, Eu, tată, nu mai plângeam acum pe om. Omul a mâncat altceva după aceea. ” (2 /15 februarie 1995)
1275.+102. Ediţia 1995: “Iată, i-am spus şi omului de la sfârşit. ” (15 februarie 1995)
1275.+102. Ediţia 2006: “Iată, aşa i-am spus şi omului de la sfârşit. ” (2 /15 februarie 1995)
1275.+103. Ediţia 1995: “Eu tată, eram din cer pe pământ şi tot M-am rugat cerului.” (15 februarie 1995)
1275.+103. Ediţia 2006: “Eu eram venit din cer pe pământ, şi tot M-am rugat cerului.” (2 /15 februarie 1995)
1275.+104. Ediţia 1995: “O, fiule, dacă tu te rogi cerului, atunci tu eşti o pară de foc bineplăcută şi toţi cei din jur văd aripioarele tale, căci rugăciunea face din tine aripă spre cer, suire şi coborâre tată. ” (15 februarie 1995)
1275.+104. Ediţia 2006: “O, fiule, dacă tu te rogi cerului, atunci tu eşti o pară de foc bineplăcută, şi toţi cei din jur văd aripioarele tale, căci rugăciunea face din tine aripă spre cer, suire şi coborâre, fiule. ” (2 /15 februarie 1995)
Şcoala trece clasa, sau examenul trece clasa? Oscilaţiile de la o ediţie la alta arată că liderii pucioşi sunt într-o adâncă dilemă:
1275.+105. Ediţia 1995: “[…] şi intram şi găseam idoli mulţi peste tot şi plecam plângând, rugându-vă să vă întoarceţi la iubirea Mea şi să veniţi la examenul cerului ca să vă trec clasa. ” (15 februarie 1995)
1275.+105. Ediţia 2006: “[…] şi intram şi găseam idoli mulţi peste tot, şi plecam plângând, rugându-vă să vă întoarceţi la iubirea Mea şi să veniţi la şcoala cerului, ca să vă trec clasa. ” (2 /15 februarie 1995)
1275.+106. Ediţia 1995: “Cuvintele acestei profeţii au vorbit de învierea celor morţi şi au spus că se vor scula afară. Şi morţii vor împlini cuvintele Cărţii acestea şi se vor scula. Iată […] Te voi ierta când te vei opri din calea ta şi vei lua calea Mea şi când vei fi curat de păcat. Până atunci voi lucra. ” (15 februarie 1995)
1275.+106. Ediţia 2006: “Cuvintele acestei profeţii au vorbit de învierea celor morţi şi au spus că se vor scula afară, şi morţii vor împlini cuvintele cărţii acesteia şi se vor scula. Amin. Iată […] Te voi ierta când te vei opri din calea ta şi vei lua calea Mea şi când vei fi curat de păcat; iar până atunci voi lucra. ” (2 /15 februarie 1995)
1275.+107. Ediţia 1995: “Iată va veni omul necunoştinţei de Dumnezeu şi îţi va spune că nu este adevărată Cartea aceasta pe care Eu o scriu în mijlocul tău de 40 de ani. Că Eu am scos apă din această Carte, am scos multă apă bună ca să bea lumea. […] Apă bună este cuvântul Meu de bucurie, iar apă amară este cuvântul Meu de durere în mijlocul tău. În cuvântul Meu […]” (15 februarie 1995)
1275.+107. Ediţia 2006: “Va veni omul necunoştinţei de Dumnezeu şi îţi va spune că nu este adevărată cartea aceasta pe care Eu o scriu în mijlocul tău de patruzeci de ani, că Eu am scos apă din această carte, am scos multă apă bună ca să bea lumea. […] Apă bună este cuvântul Meu de bucurie, iar apă amară este cuvântul Meu de durere în mijlocul tău, poporul Meu. În cuvântul Meu […]” (2 /15 februarie 1995)
1275.+108. Ediţia 1995: “În Sfânta Scriptură este Israel
1275.+108. Ediţia 2006: “În sfânta Scriptură este Israel cel de atunci, şi în cartea de azi eşti tu, cel de acum Israel Israel
1275.+109. Ediţia 1995: “A fost omorât pentru că a luat trup de pe cale şi el era popor sfinţit de Mine. Aşa a făcut şi azi Israel
1275.+109. Ediţia 2006: “A fost omorât pentru că a luat trup de pe cale, iar el era popor sfinţit de Mine. Aşa a făcut şi azi Israel
1275.+110. Ediţia 1995: “Degeaba te mânii, şi ai păcat îndoit dacă faci ce au făcut copiii lui Iacov, fratelui lor cel mai mic. Şi iată ce a fost, iarăşi este, cel […]” (15 februarie 1995)
1275.+110. Ediţia 2006: “În zadar te mânii, şi ai păcat îndoit dacă faci ce au făcut copiii lui Iacov fratelui lor cel mai mic. Ţie nu-ţi place aşa, dar iată, ce a fost iarăşi este. Cel […]” (2 /15 februarie 1995)
1275.+111. Ediţia 1995: “Decât să te răzvrăteşti, mai bine este să fii cuminte şi mulţumit, că n-ai de ce să te îngâmfi, n-ai de ce. Că voi scoate într-o zi şi apa cea amară, că Eu mult am suspinat ca să fi fost tu după voia Mea. ” (15 februarie 1995)
1275.+111. Ediţia 2006: “Decât să te răzvrăteşti, mai bine este să fii cuminte şi mulţumit, că n-ai de ce să te îngâmfi, n-ai de ce, că voi scoate într-o zi şi apa cea amară, şi ai să vezi că n-ai de ce să te răzvrăteşti, că Eu mult am suspinat ca să fi fost tu după voia Mea. ” (2 /15 februarie 1995)
1275.+112. Ediţia 1995: “Tu nu trebuia să mănânci din mâna nimănui învăţătură şi trebuia să iubeşti şcoala cea cerească, cea care începe cu sfinţenia tată şi se termină cu plata ei şi cu cerul coborât pe pământ. ” (15 februarie 1995)
1275.+112. Ediţia 2006: “Tu nu trebuia să mănânci din mâna nimănui învăţătură, şi trebuia să iubeşti şcoala cea cerească, cea care începe cu sfinţenia şi care se termină cu plata ei şi cu cerul coborât pe pământ. ” (2 /15 februarie 1995)
În februarie 1995, liderii pucioşi îi acuzau pe unii dintre adepţii lor că “au faptele lui Iuda”. La selectarea textelor care urmau să apară în ediţia din iunie 1995 a cărţii lor de căpătâi, ei au decis ca această dezvăluire, considerată prea incomodă, să nu mai fie făcută publică. În anul 2006 însă, reticenţele liderilor pucioşi s-au mai estompat:
1275.+113. Ediţia 1995: “[…] fapta lui Iuda este ca să cumperi de pe piaţă şi să răspândeşti în poporul lui Dumnezeu, este ca să iei din poporul lui Dumnezeu şi să duci afară la fur. […] Iuda se cunoaşte după faţă. Cel ce are buzunarul lui, acela este Iuda.” (15 februarie 1995)
1275.+113. Ediţia 2006: “[…] Fapta lui Iuda este ca să cumperi de pe piaţă şi să răspândeşti în poporul lui Dumnezeu, şi ca să iei din poporul lui Dumnezeu şi să duci afară la fur. […] Iuda se cunoaşte după faţă, şi tu nu vrei, fiule, să nu fii iudă, pentru că nu crezi cum este fapta lui Iuda şi purtarea lui Iuda. Cel ce are buzunarul lui, acela este Iuda.” (2 /15 februarie 1995)
1275.+114. Ediţia 1995: “Tu când Îl iubeşti pe Domnul, de aceea Îl iubeşti, ca să Îi faci voia. Să-L iubeşti pe Dumnezeu ca să scapi de greu fiule şi ca să nu mai fii dat păcatului, căci din nou îţi spun: nu fapta păcatului este păcatul, nu de acolo începe păcatul. Păcatul începe de la cuget şi de la inimă, fiule. Cine iubeşte pe Domnul, acela iese din sine, acela se leapădă de sine şi are în el împărăţia lui Dumnezeu. ” (15 februarie 1995)
1275.+114. Ediţia 2006: “Tu când Îl iubeşti pe Domnul, de aceea Îl iubeşti, ca să-I faci voia. Vezi tu, tată, de ce nu scapi de păcat? Iată ce te învăţ Eu azi. Te învăţ să-L iubeşti cu tot cugetul şi cu toată inima pe Dumnezeu, ca să scapi, tată, de păcat, ca să scapi de greu, fiule, şi ca să nu mai fii dat păcatului, căci din nou îţi spun: nu fapta păcatului este păcatul, nu de acolo începe păcatul. Păcatul începe de la cuget şi de la inimă, fiule. Tu nu eşti forţat să-L iubeşti pe Dumnezeu. Tu alegi ce vrei, dar îţi spun să nu mai spui că-L iubeşti pe Dumnezeu dacă mai trăieşti tu în tine. Cine iubeşte pe Domnul, acela iese din sine, acela se leapădă de sine şi are în el împărăţia lui Dumnezeu. ” (2 /15 februarie 1995)
1275.+115. Ediţia 1995: “[…] în el. Cel ce împarte cer, acela împarte ce are în el şi de aceea împarte. ” (15 februarie 1995)
1275.+115. Ediţia 2006: “[…] în el. Să nu Mă faci mincinos, tată. Eu adevăr grăiesc despre cel ce împarte cer: acela împarte ce are în el, şi de aceea împarte. ” (2 /15 februarie 1995)
1275.+116. Ediţia 1995: “[…] la sărbătoarea Mea de 40 de ani cu tine, poporul Meu. Îţi va spune omul că scrie în Scriptură, să nu mai adauge şi nici să mai scoată nimeni din Cartea aceea. Iată, Eu, Domnul vin şi-ţi spun ce este cuvântul acela. Cuvântul acela este pentru cartea lui Ioan, tată, pentru cartea Apocalipsei […] Nu este vorba de Sfintele Scripturi care vor fi cu Domnul în veac.” (15 februarie 1995)
1275.+116. Ediţia 2006: “[…] la sărbătoarea Mea de patruzeci de ani cu tine, poporul Meu. Îţi va spune omul că scrie în Scriptură să nu mai adauge şi nici să mai scoată nimeni din cartea aceea. Eu, Domnul, vin şi îţi spun ce este cuvântul acela. Cuvântul acela este pentru cartea lui Ioan, pentru cartea Apocalipsei […] nu este vorba de sfintele Scripturi, care nu se vor sfârşi, şi vor fi cu Domnul în veac.” (2 /15 februarie 1995)
1275.+117. Ediţia 1995: “Duhul veacului acesta a intrat în biserică şi de aceea biserica este a veacului acesta şi nu a cerului. […] dar omul bisericii din lume a scris drum lung, căruia nu i se cunoaşte capătul, a scris mii de ani. ” (15 februarie 1995)
1275.+117. Ediţia 2006: “Duhul veacului acesta a intrat în biserică, şi de aceea biserica este a veacului acesta şi nu este a cerului. […] dar omul bisericii din lume a scris drum lung, căruia nu i se cunoaşte capătul, a schimbat şi a scris mii de ani. ” (2 /15 februarie 1995)
1275.+118. Ediţia 1995: “[…] aşa stă şi turma lor tată. Dar Eu vin la tine […]” (15 februarie 1995)
1275.+118. Ediţia 2006: “[…] aşa stă şi turma lor. Dar Eu vin la tine […]” (2 /15 februarie 1995)
De la o ediţie la alta, liderii pucioşi îşi “corectează” propriile texte, în intenţia de a le aduce cât mai aproape de litera şi de duhul Scripturii. Spre exemplu, un îndemn făcut de ei în februarie 1995, care spunea că “Dumnezeu trebuie iubit cu veghea”, este “corectat” în 2006, adăugându-i-se o parte din textul care-i lipsea, ca să semene cu îndemnul cunoscut din Scriptură: “…din toată inima şi din tot cugetul…”. Din fudulie, liderii pucioşi nu vor să-şi recunoască lipsurile şi greşeala făcută, ci încearcă s-o “dreagă” aşa cum ştiu ei. În loc să adauge ceea ce încă mai lipsea ( “…din tot sufletul şi din toată puterea…” – Luca 10,27), ei se preocupă să-şi “salveze” propria inovaţie, (veghea) pretinzând că, atunci când au făcut îndemnul la veghe, ei se refereau de fapt la “veghea cugetului”, deci nu erau deloc departe de textul scripturistic. O altă inovaţie a liderilor pucioşi este aceea că “Domnul este împiedicat să vină a doua oară pe pământ din cauza zăbavei poporului pucios”:
1275.+119. Ediţia 1995: “Dar Eu vin şi-ţi spun să-L iubeşti pe Dumnezeu cu veghe tată şi să nu zici că Domnul nu mai vine şi tu să fii pregătit bine, că dacă eşti gata, Eu vin, fiule. Nu vreau tată să te trimit în lume când voi veni.[…]” (15 februarie 1995)
1275.+119. Ediţia 2006: “Dar Eu vin şi îţi spun să-L iubeşti pe Dumnezeu din toată inima, cu veghe, tată, şi din tot cugetul, cu veghea cugetului tău, şi să nu zici că Domnul nu mai vine, şi tu să fii pregătit bine, că dacă eşti gata, Eu vin, fiule. Tu Mă ţii să nu vin; tu, cu zăbava ta. Nu vreau, tată, să te trimit în lume când voi veni, […]” (2 /15 februarie 1995)
1275.+120. Ediţia 1995: “Enoh n-a voit să moară cu trupul şi dacă nu a voit, nu a murit. Aşa şi tu să vrei Israele, copilul Meu de la venirea Mea. Mi se frânge inima că nu te-ai învrednicit să ai tu de la Mine darul pe care l-am coborât Eu în grădina Mea. ” (15 februarie 1995)
1275.+120. Ediţia 2006: “Enoh n-a voit să moară cu trupul, şi dacă n-a voit, nu a murit. Aşa şi tu să vrei, Israele, copilul Meu de la venirea Mea. Mă doare că nu te-ai învrednicit să ai tu de la Mine fructul vieţii, căci fructul vieţii este curat, curat, tată, şi tu nu eşti curat, şi nu pot sta la masă cu tine ca în cer, şi stau ca pe pământ. Mi se frânge inima că nu te-ai învrednicit să ai tu de la Mine darul pe care l-am coborât Eu în grădina Mea. ” (2 /15 februarie 1995)
1275.+121. Ediţia 1995: “Acesta a fost darul pe care i l-am dat Eu lui Verginica, după postul ei de 40 de zile. […] Mereu ţi-am spus: Israele, am multe să-ţi spun, căci tainele Mele sunt purtate de trupuri curate […] ” (15 februarie 1995)
1275.+121. Ediţia 2006: “Acesta a fost darul pe care i l-am dat Eu lui Verginica după postul ei de patruzeci de zile. […] Mereu ţi-am spus: «Israele, am multe să-ţi spun, şi tu nu le poţi purta», şi de aceea nu te am în curţile Mele, în tainele Mele, căci tainele Mele sunt purtate de trupuri curate […] ” (2 /15 februarie 1995)
1275.+122. Ediţia 1995: “Această grădină Mă poartă pe Mine şi degeaba zici că ştii şi Eu îţi spun că nu ştii şi îţi spun că eşti ispititor. ” (15 februarie 1995)
1275.+122. Ediţia 2006: “Această grădină Mă poartă pe Mine, şi în zadar zici că ştii, şi Eu îţi spun că nu ştii, şi îţi spun că eşti ispititor. ” (2 /15 februarie 1995)
1275.+123. Ediţia 1995: “[…] să mergi la scaunul de pocăinţă. Să mergi tată şi să mergi fără păcate […] ” (15 februarie 1995)
1275.+123. Ediţia 2006: “[…] să mergi la scaunul de pocăinţă, şi să mergi fără păcate […] ” (2 /15 februarie 1995)
1275.+124. Ediţia 1995: “Aşa şi trupul omului păcătos, să-şi lase păcatele şi să-L ia pe Domnul şi după aceea să nu mai facă păcat în trupul său şi cu mădularul său, că acela devine mădular al lui Iisus Hristos. ” (15 februarie 1995)
1275.+124. Ediţia 2006: “Aşa şi trupul omului păcătos, să-şi lase păcatele şi să-L ia pe Domnul, şi după aceea să nu mai facă păcat în trupul său şi cu mădularul său, că acela se face mădular al lui Iisus Hristos. ” (2 /15 februarie 1995)
1275.+125. Ediţia 1995: “Am fost cu mare îngăduinţă 2000 de ani […] şi n-ai avut ce-ţi trebuie. Şi am luat un martor din biserică şi i-am dat cuvânt să se facă arhiereu […] numit de Mine prin lucrarea Mea, căci el a fost cu lucrarea Mea demult […] şi iată mărturiseşte la temelia Mea cea nouă. […] dar degeaba îşi face, că Eu Mi-am lucrat lucrarea Mea şi ea mărturiseşte şi acest martor al Meu este mare întru Mine. […]” (15 februarie 1995)
1275.+125. Ediţia 2006: “Am fost cu mare îngăduinţă două mii de ani […] şi n-ai avut ce-ţi trebuie. Am luat un martor din biserică şi i-am dat cuvânt să se facă arhiereu […] numit de Mine prin lucrarea Mea, că el a fost cu lucrarea Mea demult […] şi iată, el mărturiseşte de la temelia Mea cea nouă. […] dar în zadar îşi face, că Eu Mi-am lucrat lucrarea Mea, şi ea mărturiseşte, şi acest martor al Meu este mare întru Mine. […] ” (2 /15 februarie 1995)
Alte dezvăluiri incomode despre “poporul” pucios, alinat adesea cu numele de “Israel
1275.+126. Ediţia 1995: “[…] de ani. Poporul Meu tu trebuie să fii un duh şi un cuvânt tot poporul Meu.” (15 februarie 1995)
1275.+126. Ediţia 2006: “[…] de ani. Israele care eşti bolnav de mărirea din tine, nu te mai supăra, tată, pe lucrătorii cei puşi peste tine. Nu mai umbla cu descusutul şi cu pipăitul şi cu împărţitul. Vino-ţi, fiule, în fire şi adună-te, că tare eşti tu risipit cu inima şi cu credinţa, măi fiule, şi iată, faci mereu lacrimi Duhului Sfânt. Nu mai sta ca un străin în poporul Meu, că poporul Meu trebuie să fie un duh şi un cuvânt tot poporul Meu.” (2 /15 februarie 1995)
1275.+127. Ediţia 1995: “Şi dacă nu este aşa în tine, nu este din cauza Mea, ci din vina ta[…]” (15 februarie 1995)
1275.+127. Ediţia 2006: “Şi dacă nu este aşa, nu este din pricina Mea sau din vina sa, ci din vina ta[…]” (2 /15 februarie 1995)
1275.+128. Ediţia 1995: “[…]la fiecare masă te scrie, cum vii şi cum stai şi ce faci şi ce ai în tine. Şi Cartea va mărturisi […] a venit vremea să o deschid şi să vorbească. Iată Eu astăzi împlinesc şi nu te poţi ascunde nicăieri, fiule. […] te aştept de 40 de ani, tată. Ţi-am spus de 40 de ani, îţi spun mereu […] ” (15 februarie 1995)
1275.+128. Ediţia 2006: “[…]la fiecare masă te scriu îngeraşii cum vii şi cum stai şi ce faci şi ce ai în tine, şi cartea va mărturisi […] a venit vremea să o deschid şi să vorbească pentru sau împotriva ta. Tu n-ai crezut vreme de patruzeci de ani, şi iată, Eu astăzi împlinesc, şi nu te poţi ascunde nicăieri, fiule. […] te aştept de patruzeci de ani, tată. Ţi-am spus, de patruzeci de ani îţi spun mereu […] ” (2 /15 februarie 1995)
1275.+129. Ediţia 1995: “Vine usturimea peste cei ce au călcat această învăţătură în picioare. ” (15 februarie 1995)
1275.+129. Ediţia 2006: “Vine usturimea peste cei ce au călcat în picioare această învăţătură. ” (2 /15 februarie 1995)
1275.+130. Ediţia 1995: “Citiţi de la Domnul, ascultaţi de la Domnul, uniţi-vă cu cerul. Cel ce nu vrea, Eu Domnul, îl rog să se dea deoparte din turma Mea, că Eu trebuie să am o turmă fără de vină. Am fii doborâţi de la faţa Mea, pentru că n-au ascultat şi au făcut altceva şi fac şi acum tot aşa şi iată, acum duhul cel înşelător […]” (15 februarie 1995)
1275.+130. Ediţia 2006: “Citiţi de la Domnul, ascultaţi de la Domnul, uniţi-vă cu cerul, că iată, n-aţi ascultat la vreme ca să ieşiţi din lume. Cel ce nu vrea, Eu, Domnul, îl rog să se dea deoparte din turma Mea, că Eu trebuie să am o turmă fără de vină. De mult timp îţi spun: dacă nu crezi, dacă nu vrei cum vreau Eu, dacă stai cum vrei tu, să nu stai în poporul Meu, că-Mi atingi poporul de neascultare. Am fii doborâţi de la faţa Mea pentru că n-au ascultat şi au făcut altceva, şi fac şi acum tot aşa. Acum duhul cel înşelător […]” (2 /15 februarie 1995)
1275.+131. Ediţia 1995: “Ca să stai în această lucrare, nu este aşa cum zice oricine. Este aşa cum zic Eu, Domnul. Eu am căutat mereu cu vindecare […] ” (15 februarie 1995)
1275.+131. Ediţia 2006: “Ca să stai în această lucrare nu este aşa cum zice oricine; este aşa cum zic Eu, Domnul. Eu, tată, am tras mereu de inima ta ca să te iau în Duhul Meu, iar tu te-ai ascuns de toată aşezarea Mea, dar de Mine n-ai putut să te ascunzi, şi Mă uit la tine cum stai răzleţ şi ameţit de cei fără de statură, şi Mă uit la alţii care au plecat din lucrarea Mea de frica omului cel clătinat, şi Mă uit unde s-au dus; Mă uit şi le arăt şi fiilor Mei ce văd Eu, ca să ştie şi ei cele ascunse de cei cu inima ascunsă. Eu am căutat mereu cu vindecare […] ” (2 /15 februarie 1995)
1275.+132. Ediţia 1995: “Eu am sărbătoarea Mea deasupra ta, am cerul cu Mine deasupra ta. Amin. ” (15 februarie 1995)
1275.+132. Ediţia 2006: “Eu am sărbătoarea Mea deasupra ta, am cerul cu Mine deasupra ta. Amin, amin, amin. ” (2 /15 februarie 1995)
……………………
Estera
11 aprilie 2011
……………………
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Coment.