358. Proorocii mincioşi de la Noul Ierusalim cheamă toată românimea la ascultare de erezia pucioşească

Vădindu-se a fi tot mai incisivi şi mai virulenţi în limbaj, liderii pucioşi basculează în mesajele lor onirice de la denigrări făţişe adresate ierarhiei Bisericii la ademeniri mieroase adresate creştinilor de rând. Printre rânduri nu lipsesc nici ameninţări grosiere la adresa foştilor adepţi care au găsit resurse şi curaj de a părăsi secta, demascând multe dintre dedesubturile tăinuite cu străşnicie de către foştii lor stăpâni.

Vorbind din dreptul unui “Dumnezeu” imaginar,  care-L  copiază copios în limbaj şi în învăţături (dar mai puţin în fapte concrete) pe Adevăratul Hristos, liderii pucioşi se dovedesc a fi iscusiţi amăgitori, gata să-i atragă de s-ar putea prin promisiuni şi proorocii mincinoase pe toţi românaşii de pe planeta Pământ. În aparenţă, românii sunt chemaţi la ascultare de “cuvântul lui Hristos”, dar în realitate este vorba de cuvântul liderilor pucioşi, care se cred mari “prooroci” şi “porţi de coborâre a Cuvântului”. Iată şi dovada: în acelaşi mesaj se spune mai întâi că “ucenicii de azi ai Hristosului” de la Pucioasa sunt “ucenicii Cuvântului Lui”:

“Cobor pe pământ cuvânt şi grăiesc cu ucenicii Mei cei de-acum ai cuvântului Meu cel de azi, aşa cum am grăit acum două mii de ani cu ucenicii Mei cei de-atunci, de când i-am ales ai Mei şi până în ziua când un nor M-a acoperit şi M-a luat de lângă ei, înălţându-Mă în sus…” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 02-06-2011)

Apoi, într-un moment de neatenţie, liderii pucioşi recunosc deschis că “Dumnezeul” lor nu  lucrează direct cu creştinii, ci numai prin intermediari, şi că tocmai ei, liderii pucioşi, sunt acei intermediari. Ei înşişi, supranumiţi “prooroci” şi “porţi ale Cuvântului” sunt de fapt aceia care-i povăţuiesc necontenit pe adepţii pucioşi şi veghează asupra lor ca să le “ajusteze” viaţa, aşezându-i pe rând pentru “ajustare” într-un “pat al lui Procust” croit special în numele “Dumnezeului” imaginar de la Pucioasa:

“ […] fiilor, şi de aceea voi să căutaţi să vă ajustaţi unii pe alţii mereu, mereu pentru spălarea de duhul lumii de pe drum şi din văzduh, căci el suflă în fel şi chip cu şoapta lui, şi nu numai picioarele vi le atinge, ci şi mintea, şi inima, dacă nu este veghe peste voi şi cu voi pe cale, iar Eu, Domnul, v-am povăţuit prin cei din porţi şi am spus să fie veghe peste voi […]” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 02-06-2011)

În acest scop, liderii pucioşi concep o aşa-zisă “vindecare bisericească”, care le permite lor să-i “ajusteze” permanent pe adepţii sectei, prin caricaturizarea tainei spovedaniei. Este vorba de un soi de spovedanie colectivă, în care penitenţii “sunt puşi pe masă” ( expresie uzuală folosită între pucioşi, pentru a desemna cu alte cuvinte procesul de disecţie spirituală, demn de celebrul “pat al lui Procust”), luaţi pe rând la întrebări de către liderii pucioşi şi “tocaţi mărunt”, pentru a putea fi ulterior manipulaţi şi şantajaţi în funcţie de ceea ce s-a aflat despre ei la “spovedanie”:

“ […] omul face multe greşeli şi mereu face, dar ferice lui dacă primeşte pe cei ce ajustează viaţa lui! Este scris în Scripturi să-şi spele fraţii unii altora greşalele ca să se vindece unii pe alţii prin duhul şi lucrarea frăţiei, căci cei ce se strâng laolaltă în numele Meu trebuie să se vindece bisericeşte atunci când în obşte greşesc, ca toţi să se cureţe şi toţi să se îndrepte şi să se înţelepţească, şi să se ştie vina obştească şi vindecarea ei apoi, chiar dacă par mici sau pământeşti pricinile, că dacă nu s-ar lucra aşa în oştirea Mea, s-ar face aspră şi grea purtarea dintre fraţi, că uneori se naşte răutate de inimă şi vin căderi peste cei nemlădioşi, aşa cum au păţit cei care M-au părăsit după ce au stat o vreme lângă lucrarea Mea, în staulul Meu cu fii.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 02-06-2011)

Aşa-zisa “coborâre” a “Hristosului” pucios pe pământ nu se face oricum, ci numai prin intermediul “porţilor”, adică a liderilor pucioşi-proorocii mincinoşi. Prefăcuta “umilinţă” a acestora este declarată model de urmat pentru toţi adepţii pucioşi:

“ […] fiule, că iată, tată, umilinţa celor ce Mă poartă spre tine Mă coboară pe Mine pe pământ la tine şi-Mi face casă în mijlocul tău ca să stau cu tine, măi poporul Meu. E mare umilinţa lor, căci ei se lasă mici, mai mici ca tine, iar tu să înveţi de la ei lucrarea lui Dumnezeu în om, căci omul trebuie să vadă şi trebuie să înveţe când vede, şi apoi să lucreze aşa.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 02-06-2011)

Biserica oficială (B.O.R) este din nou denigrată şi acuzată că lucrează pe bâjbâite, pentru că nu e condusă de “prooroci unşi din cer” ca cei de la Pucioasa, ci de ierarhia tradiţională, “unsă de pe pământ”. Totodată, B.O.R. este acuzată de dogmatism şi obtuzitate, pe motiv că refuză să primească învăţături noi de la pucioşi, “hrană spirituală” proaspătă care să le vină şi să “completeze” învăţăturile cele vechi, moştenite de ea de la părinţii Bisericii, care propovăduiesc un Dumnezeu veşnic şi neschimbător şi credincios făgăduinţelor Sale. Dar la Pucioasa se propovăduieşte un “Dumnezeu” schimbător”, care “este mereu astăzi”, şi care Se contrazice pe Sine de la un “mesaj” la altul, căci astăzi El nu este ca ieri, şi mâine nu va mai fi ca astăzi :

“O, nu mai au nevoie să ştie de la Dumnezeu cei ce s-au pus în locul Meu peste biserică, şi nu e bine să fie aşa pe pământ lucrarea bisericii, căci se lucrează pe bâjbâite, pe ghicite, pe ochi şi pe buzunar toată orânduiala de peste turmă şi pentru turmă de către mai-marii care s-au aşezat să pască ei turma, dar cu ce o hrănesc, cu ce hrană, cu ce prospeţime de hrană? Dumnezeu este mereu astăzi, dar mai ştiu ei aceasta? Mănâncă omul numai din cămară când mănâncă? Nu face el şi mâncare proaspătă pentru hrana lui?” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 02-06-2011)

Apoi se trece la atacuri făţişe la adresa ierarhilor din B.O.R. Ei sunt acuzaţi fără ocolişuri că “lucrează fără Dumnezeu” (fără “Dumnezeul” Pucioasei, desigur):

“Iată, lucrează fără Dumnezeu cei ce s-au aşezat mai-mari peste biserică.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 02-06-2011)

Nici dezertorii din secta pucioşilor nu sunt menajaţi. Ei sunt acuzaţi de “răzvrătire” la pucioşism şi ameninţaţi că vor avea soarta lui Aaron şi a sorei lui. Deocamdată, liderii pucioşi visează la o pedeapsă mai puţin aspră, o vedenie care să-i bage în sperieţi pe fugarii care au părăsit secta; dar nefiind în stare să plăsmuiască nici măcar atâta lucru, rămân doar cu nostalgia răzbunării  prin vedenii:

“Aaron când a lucrat fără de Moise, a început să piară poporul, căci s-au dat la joc şi la idoli şi la desfrâu, şi apoi Aaron şi sora lui au urât pe fratele lor, au urât pe Moise, trimisul Meu înaintea lor în Egipt ca să-i mântuiască pe ei din robie, şi apoi Aaron şi sora sa au murit, dar Moise n-a murit, şi l-a luat Domnul din mijlocul poporului răzvrătit şi l-a pus între cei nevăzuţi lucrători ai Mei şi a rămas viu Moise, şi aşa este şi azi. O, aşa greşeală au făcut şi cei care n-au mai rămas lângă ieslea Mea de cuvânt şi lângă poporul cuvântului Meu din zilele acestea, lângă cortul Meu de întâlnire cu poporul cel de azi al credinţei sfinte, şi s-au răzvrătit ei cu nemulţumire şi n-au mai stat, căci au fost nemulţumiţi de Mine şi de cei ce-Mi poartă pe umeri poporul, şi au făcut şi ei ca fraţii lui Moise, care l-au urât pe fratele lor izbăvitor lor. O, le-aş da vedenii ca lui Valaam, aşa le-aş da celor ce-i blesteamă cu hulă pe cei ce-Mi stau popor statornic lângă Mine. Le-aş da vedenie ca să-i certe şi ca să vadă ei pe îngerul Meu şi ca să binecuvinteze ei apoi pe poporul Meu şi nu să-l batjocorească şi nu să-l defaime cum fac ei acum, că iată cât de jos a căzut dragostea lor, dar Eu, Domnul, le spun lor că va veni durerea lor, a celor ce şi-au stricat dragostea, căci mâncarea este bună când o ia omul pe limbă şi-i simte gustul, dar în pântece ea se strică şi face miros urât şi apoi iese din om cu mirosul ei cel urât, căci cei care îşi îngăduiesc deşertăciuni pieritoare, învăţându-se unul cu altul pentru acestea, aceia ajung la păreri de rău pentru pierderea dragostei lor.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 02-06-2011)

În fine, “proorocii” pucioşi speră că va veni curând ziua când “toată românimea” va face sluj înaintea lor şi a învăţăturilor lor. Pentru aceasta, ei nu se sfiesc să-i ameninţe pe mai-marii ţării şi ai Bisericii, acuzându-i că prin necredinţa lor în “Dumnezeu-Cuvântul de la Pucioasa” duc întreg neamul rromânesc la “corcire”:

“O, temeţi-vă de Dumnezeu, voi, cei ce staţi pe scaune de cârmuitori şi de păstori de turmă creştină! Nu nimiciţi, nu corciţi neamul creştinesc, ci aduceţi-vă aminte de cele săvârşite şi păţite de rătăcitorul Arie, care n-a lucrat pocăinţa cea care rămâne după ce a greşit, şi a pierit ruşinos. O, fiţi înţelepţi, că iată, Domnul veghează cu tot cerul în mijlocul neamului român, şi toată românimea să se scoale şi să audă ce grăieşte Dumnezeu în mijlocul acestui pământ român, în care Domnul Şi-a întins cortul venirii Lui cu sfinţii cuvânt pe pământ, şi pe care cale grăiesc eu cu voi dintre cei mulţi mărturisitori de Dumnezeu în cer. Faceţi lui Dumnezeu dreptate, că plânge Domnul de la voi! Vindecaţi-vă de lăcomie, căci omul este trecător! Învăţaţi să vă adunaţi în veşnicie şi adunaţi-vă în Domnul sufletele voastre cu toată vlaga lor! O, vindecaţi-vă de necredinţă faţă de Dumnezeu-Cuvântul, Care Se face cuvânt faţă în faţă cu voi în mijlocul neamului român! Nu staţi voi mai mari ca Domnul! Temeţi-vă de Domnul, şi veţi şti ce este înţelepciunea cu care să lucraţi, aşa cum eu am lucrat-o pe ea între sfinţii părinţi din vremea aceea, dând în lături pietrele care loveau în Domnul şi în faţa Lui cea de o Fiinţă cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, iar dacă nu veţi lucra aşa, o, ce va fi, oare?” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 02-06-2011)

Cu prilejul praznicului Pogorârii Sfântului Duh, liderii pucioşi plusează, pretinzând că prin ei Dumnezeul de la Pucioasa vorbeşte cu toată românimea şi o ia în braţe şi o cuprinde şi o mângâie în toate durerile ei:

“O, glasul Meu peste tine se dă ţie mângâiere, ţara Mea de venire, acum, după două mii de ani de la Tatăl la om! Toată românimea să ştie şi să audă că Eu, Domnul Iisus Hristos, Îmi deschid braţele s-o cuprind în ziua aceasta de Duh Sfânt.” (Citat din predica intitulată Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 12-06-2011)

E de presupus însă că românimea e cam tare de urechi şi nu aude ce le propovăduiesc liderii pucioşi. Iar puţinii care aud se îndoiesc amarnic, fiind înclinaţi mai degrabă a crede că la Pucioasa grăiesc duhurile necurate în numele lui Dumnezeu, sau în cel mai bun caz este vorba de logoreea unor oameni exaltaţi. De aceea, acestor şovăielnici şi necredincioşi li se “demonstrează” că vor fi în mare pagubă – acum şi în vecii vecilor – dacă nu vor crede măcar o iotă din poveştile de la Pucioasa:

“O, românime, care ai auzit şi care încă n-ai auzit de glasul Meu cel de azi, coborât în mijlocul tău, la ce le foloseşte celor ce în numărul tău spun că nu sunt Eu şi că ar fi diavolul sau că e omul acest cuvânt ceresc de tată? La ce le-a folosit celor ce n-au crezut pe Dumnezeu prin martorii Săi în vreme? O, nu le este de folos, ci de pagubă şi acum, şi în vecii, căci omul îşi agoniseşte dureri prin nepăsarea lui de Dumnezeu şi nu-i nimeni cu adevărat care să-i facă lui bine, care să-l păstorească pe el cu iubire, nu cu plată, şi ca să-l înveţe pe el credinţa şi faptele ei.” (Citat din predica intitulată Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 12-06-2011)

Grăirea de la Pucioasa, deşi n-o aude nimeni, este proiectată a fi adresată către toată românimea de pe planetă:

“O, e praznic de Duh Sfânt, şi bisericeşte Eu dau tuturor povaţă cerească, şi sunt Arhiereul Cel Mare şi grăiesc în zi de praznic cu toată românimea şi-i dau ei cuvântul Duhului Sfânt, cuvânt cu putere în el, aşa cum lucram şi acum două mii de ani cu duhul mărturiei.” (Citat din predica intitulată Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 12-06-2011)

Toată românimea este chemată la Pucioasa ca să ia de acolo mângâiere gratis pentru toate necazurile ei:

“Glasul Meu cheamă la mângâiere de Duh Sfânt toată românimea, tot fiul român de peste tot pământul şi toţi să audă că Eu, Domnul Iisus Hristos, Îmi desfac braţele şi-i cuprind în ziua aceasta de Duh Sfânt, Duhul Sfânt Mângâietorul.” (Citat din predica intitulată Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 12-06-2011)

……………………

Estera Margareta

12 iunie 2011

……………………