402. Liderii “pucioşi” se erijează singuri în “sfetnici de taină” ai lui Traian Băsescu



          Cunoscuţi deja ca admiratori fără limite ai lui Traian Băsescu, liderii sectei “pucioşilor” intitulată “Noul Ierusalim” nu scapă nici un prilej de a-şi aroga merite şi a se erija în cei mai preţioşi sfetnici de taină ai preşedintelui ales, confirmat, reales şi reconfirmat al României. Succesul lui Traian Băsescu la ultimul referendum, câştigat de el la limită după o luptă acerbă, în care adversarii lui au aplicat fără succes toate fraudele posibile şi imposibile izvodite de ei la disperare, a fost speculat de liderii “pucioşi” ca un eveniment epocal, în care meritul ascuns al sectei “pucioşilor” pentru succesul preşedintelui ar fi fost (zic ei) zdrobitor.
          Mesageri ai unui “Duh” obscur şi contradictoriu pe care L-au imaginat şi L -au elaborat dintr-o minte exaltată, numindu-L apoi  “Dumnezeu”, un “Dumnezeu” neobişnuit care, sistematic, Îşi face stindard din neputinţele şi plângerile Lui (dar are resurse nebănuite de a ţine discursuri-fluviu, înţesate cu cuvinte sforăitoare, şi pe care le numeşte, evident, “Cuvinte ale lui Dumnezeu”), liderii “pucioşi” nu contenesc în a aduce osanale marinarului-preşedinte care îşi ciuruieşte periodic duşmanii declaraţi, prin metode numai de el ştiute. Totodată, ei îi mustră cu asprime pe cei care au îndrăznit să se ridice împotriva preşedintelui ales imaginând tot felul de minciuni, ilegalităţi şi fraude pentru a-şi atinge, odată şi odată (şi cu orice preţ), scopul.
          Un astfel de mesaj este şi “Cuvântul lui Dumnezeu către români şi către preşedintele Traian Băsescu” pe care liderii “pucioşi” de la “Noul Ierusalim” l-au publicat pe Internet în două rânduri: o dată înglobat în mesajul din data de 28 august 2012 şi încă o dată ca mesaj separat, cu data de 29 august 2012, creând astfel o primă confuzie şi nesiguranţă asupra sincerităţii demersului lor.
          Încă de la începutul mesajului lor, liderii pucioşi dau o zugrăvire apoteotică eroului lor, “Duhul pucios” care se substituie adevăratului Dumnezeu. Pentru a-I da mai multă credibilitate, ei plagiază un cunoscut verset din Psalmii lui David:

          “Cel ce pui norii suirea Ta; Cel ce umbli peste aripile vânturilor...”[1]

          Textul pucioşesc pastişează acelaşi registru poetic, încărcat de semnificaţii mistice: asemenea Înălţării lui Hristos la ceruri  pe norii cerului, “Duhul pucios antihrist”, deşi vine în jos de la cer la pământ, foloseşte norii ca vector ascensional:

          « Iată, cerurile se deschid, iar Eu, Domnul Iisus Hristos, [...] vin spre tine cu cuvântul Meu, neam român, iar tu deschide-I Domnului, Care vine la tine cu toate puterile cereşti, în oştiri călare pe cai albi. Am norii suire şi Mă port pe aripile vânturilor şi-Mi fac din foc, din pară de foc, slujitori. [...] şi am norii suire şi am umblare pe aripile vânturilor şi vin cuvânt pe vatra neamului român de aproape şaizeci de ani şi am istorie scrisă în mijlocul acestui popor.» [2] (citat din mesajul Mihaelei din 28/29 august 2012)

          Din grabă probabil, liderii “pucioşi” comit însă aici o uriaşă eroare: ei omit să adapteze mesajul psalmistului la actualitate, copiind pur şi simplu ideea din respectivul verset biblic: aceea că, de regulă, “norii sunt suire” pentru Dumnezeu. Or, ei anunţă aici un alt “Dumnezeu” , care “coboară”  din cer cu mesaje şi “vine spre ei” şi “vine la ei [...] călare pe cai albi” (norii, probabil, sunt caii cei albi pe care coboară). Nu aşa procedau liderii “pucioşi” pe vremuri, când nu se grăbeau să fie în pas cu momentele politice ale vremii şi  rumegau mai bine mesajele lor înainte de a le face publice. Se poate constata că  în mai  multe rânduri, atunci când abordau acelaşi subiect, ei aveau grijă să-l adapteze exact la mesajul lor. “Dumnezeul” lor, pe vremea aceea, folosea norii nu numai ca mijloc de urcare, ci şi ca mijloc de coborâre, îndată ce “aducea cuvânt din cer pe pământ”:

          « Eu, Domnul Iisus Hristos, Fiul Tatălui; Eu, Cel ce am norii suire şi coborâre; Eu, Cel ce am umblare pe aripa şi şoapta vântului;[...] » [3] (citat din mesajul Mihaelei din 9 iunie 1994)
          « Am norii suire şi coborâre, şi aşa este calea Mea spre tine ca să stau cu tine şi ca să te am al Meu. Umblu pe aripile vântului şi am norii suire şi coborâre, precum este scris [...] » [4] (citat din mesajul Mihaelei din 25 decembrie 2007)

          Totodată e limpede că expresia “...precum este scris...” denotă o altă gravă inexactitate şi necunoaşterea Scripturii. Am văzut că psalmistul David a scris doar cuvântul “suire”, nu şi “coborâre”. Expresia “suire şi coborâre” apare doar din imaginaţia “pucioşilor”, ca să-şi motiveze ideologia lor eretică prin care se proclamă “coborârea lui Hristos în duh şi cuvânt acum, la Pucioasa”.

          Alteori, liderii “pucioşi” imaginau şi alţi vectori cu care îşi vehiculau “Dumnezeul” lor din cer până pe pământ, dar nu uitau să adauge esenţialul: vectorii respectivi (îngerii, de data aceasta) erau folosiţi nu numai pentru suire, ci şi pentru coborâre (altminteri, cum ar mai fi venit din cer pe pământ?):

          « Am îngerii suire şi coborâre, iar mama Mea Fecioara este de-a dreapta Mea [...] » [5] (citat din mesajul Mihaelei din 28 august 2010)

          Liderii “pucioşi” se folosesc de principalele evenimente politice pentru a-şi face propagandă şi, eventual, alţi prozeliţi. Ei se adresează poporului român şi principalilor lideri politici cu chemări patetice, doar-doar îi vor impresiona şi-i vor atrage la erezia lor. Până şi seceta din vara lui 2012 este pusă pe seama unor derapaje politice. Se ajunge la aberaţia prin care aceia care au iniţiat referendumul de demitere a preşedintelui Băsescu sunt făcuţi responsabili de toate neajunsurile ţării, inclusiv de secetă şi de pagubele din agricultură. Ei sunt somaţi să se potolească şi li se sugerează că nu vor scăpa fără a plăti toate angaralele ce li se impută:

          « O, auzi glasul Domnului, neam român! Şi auziţi voi cuvântul lui Dumnezeu, Care strigă peste voi, cei care aţi adus duh de nelinişte, furtună peste suflete şi pagubă în vreme de secetă, căci seceta a mers odată cu voi şi a pârjolit pământul român, aşa cum voi v-aţi ridicat şi aţi pârjolit ceea ce a fost zidit până acum pentru slava şi numele acestui neam înaintea neamurilor pământului. Stau de vorbă cu voi. Cuvântul Meu nu vă întreabă dacă veţi crede în el, ci vă întreabă dacă veţi fi cuminţi de acum, căci până acum n-aţi fost cuminţi, ci aţi făcut pagubă mare, şi vai vouă dacă veţi plăti aceasta! » [6] (citat din mesajul Mihaelei din 28/29 august 2012)

          Deşi nu S-a implicat până acum pentru preveni şi a stopa din faşă toate relele şi pagubele pe care acum le impută “puciştilor” vinovaţi de păcatul învrăjbirii, “Dumnezeul” Pucioasei promite că Se va implica El de acum încolo, dând sfaturi preţioase celor care au greşit şi au stricat şi au dărâmat, atunci când s-au războit cu “cei mari şi buni cu inima” ( adică, Traian Băsescu şi susţinătorii lui din PDL):

          « Vă luaţi unul după altul la săvârşirea păcatului învrăjbirii între fraţi şi vă îndemnaţi spre acest păcat, iar păgubitul cel dintâi este poporul [...] E vremea să lucrez Eu, Domnul, căci voi aţi stricat mult şi aţi călcat sub picioarele voastre puteri bune, zidire mare şi multă, care s-a dărâmat acum, căci voi aţi făcut război asupra celor buni şi mari cu inima pentru acest neam. » [7] (citat din mesajul Mihaelei din 28/29 august 2012)

          Îndată păcatul “puciştilor” care au orchestrat “lovitura de stat” este dat pe faţă: au minţit, au instigat şi au înşelat poporul, trăgându-i pe mai bine de 7 milioane de români la păcatul lor de “lezmajestate” faţă de “cârmaciul de la cârmă” (aici trebuie să deducem, volens-nolens,  că e vorba de marinarul-preşedinte Traian Băsescu), au duşmănit, au urât, s-au răzvrătit, au conspirat, au trădat şi s-au făcut de râs în faţa tuturor popoarelor lumii:

          « O, cum de n-aţi văzut îndeajuns că nu faceţi bine şi că faceţi mult rău? O, cum de nu v-aţi temut să lucraţi aşa şi să vă îndemnaţi unii pe alţii să faceţi atâta cutremur? Iată cât de mincinoasă este nădejdea cea omenească! Priviţi şi socotiţi-vă pe urma a ceea ce aţi dat să săvârşiţi. Ca unii fără de minte aţi călcat peste toţi fiii români şi mai ales peste cei pe care i-aţi tras la păcatul vostru. V-aţi pus de gând să alungaţi cârmaciul de la cârmă şi aţi lucrat cu îndărătnicie acest păcat şi au râs popoarele de pe pământ de faţa neamului român şi de lucrarea lui cea plină de răzvrătire, de la mijloc lucrată de voi. V-aţi socotit unii pe alţii pentru această lovitură şi aţi instigat apoi poporul, pe care l-aţi pus să slujească şi să grăiască după cum slujiţi şi grăiţi voi, dar voi aţi minţit poporul, căci nu lui aţi vrut să slujiţi prin aceasta, ci vouă; vouă, celor vinovaţi mult şi plini de ură şi de duşmănie şi de duh de trădare de fraţi. » [8] (citat din mesajul Mihaelei din 28/29 august 2012)

          Cel mai nefast rol în acest circ numit “referendum de demitere” le este atribuit parlamentarilor, care au ajuns fraudulos pe scaunele bine plătite din “sfatul ţării”, pentru a minţi apoi poporul şi a face abuz de putere. Li se sugerează că vor da seama curând de faptele lor şi că nu vor scăpa de pedeapsa care se cuvine celor răzvrătiţi şi fărădelege, mai ales dacă vor persista în eroarea de a-l contesta cu vicleşug pe preşedintele ales:

          « O, până când veţi merge cu această răzvrătire şi învrăjbire între fiii neamului român? Vi s-a dat prea mult gura şi limba spre minciună. O, nu de asta trebuie să doriţi să staţi în sfatul cel pentru ţară. V-aţi făcut rost de lăudători, care să vă trimită în sfatul ţării, în vreme ce voi nu ştiţi şi nu vreţi să faceţi pentru popor şi nu pentru voi lucrul pe care l-aţi luat să-l săvârşiţi în sfatul ţării. [...] Nu trebuie să stea pe scaunele dreptăţii cei ce calcă aceste legi, defăimând puterea lor. [...] Este scris în Scripturi de plata celor necredincioşi, [...] iar cartea aceasta are putere să pătrundă peste voi prin însăşi puterea ei, peste care voi călcaţi şi faceţi răzbunătoare peste voi dreptatea, şi fericiţi veţi fi dacă vă veţi îndrepta spre credinţă şi spre lepădarea fărădelegii apoi, iar dacă cu vicleşug veţi lucra pe mai departe, voi veţi vedea. » [9] (citat din mesajul Mihaelei din 28/29 august 2012)

          Nici poporul român nu este scutit de mustrare, îndată ce mai bine de 7 milioane s-au lăsat înşelaţi de “pucişti” şi au colaborat la dărâmarea preşedintelui de pe scaunul său. Li se atrage atenţia că deja au fost pedepsiţi prin seceta care a cuprins toată ţara (o pedeapsă nedreaptă, dacă luăm în considerare că restul de circa 11 milioane de români nu sunt vinovaţi de fel de păcatul răzvrătirii):

          « O, neam român, mult te-am strigat şi te-am povăţuit la veghe prin acest râu de cuvânt! Iată, n-ai vegheat aşa cum te-am povăţuit, ba te-ai lăsat dus cu vorba de cei ce te-au cumpărat de partea fărădelegilor lor. Stau mijlocitor la Tatăl Savaot pentru soarta ta cu Mine pe pământ între neamuri, dar Tatăl S-a întristat adânc de la tine şi a bătut cu secetă mare peste vatra ta, căci L-ai îndurerat prin păcat. O, cum de te-ai lăsat îndemnat la duhul învrăjbirii între frate şi frate de către aceşti oameni însetaţi de putere peste tine, neam român? » [10] (citat din mesajul Mihaelei din 28/29 august 2012)

          În schimb, celelalte popoare au vegheat pentru adevăr şi l-au apreciat pe Băsescu şi l-au lăudat şi l-au sprijinit (deşi această lăudabilă poziţie nu i-a salvat de secetă, care a bântuit peste toată Europa şi în Statele Unite, nu numai peste România):

          « Iată, ai greşit lovind cu batjocură şi cu defăimare în cel ce stă la cârmă cu trezie mare pentru soarta ta, şi pe care îl laudă popoarele pentru veghea lui de peste tine şi pentru înţelepciunea lui cea mare. O, caută să cunoşti adevărul, neam român. Nu te grăbi să-i crezi pe cei ce-ţi defaimă fiinţa prin duhul trufiei lor, prin minciuna pe care o împart peste tine în locul pâinii cea de toate zilele, de care tu ai nevoie acum, neam român, căci te-am bătut cu secetă pentru neveghea ta. » [11] (citat din mesajul Mihaelei din 28/29 august 2012)

După ce i-a muştruluit bine pe vinovaţi, liderii “pucioşi” se îndreaptă spre principalul personaj al vremii, cârmaciul-preşedinte Băsescu, adresându-i un “cuvânt” special pentru el, cu scopul declarat de a-l “plămădi” după placul lor. Miza e uriaşă: dacă “pucioşii” vor fi recunoscuţi de către şeful statului ca “adevăraţi emisari ai  lui Dumnezeu”, care l-au ajutat decisiv din umbră să revină în palatul de la Cotroceni, ar exista şansa (pentru ei) ca să fie cooptaţi printre consilierii oficiali ai Preşedintelui, situaţie în care ei vor deveni sfătuitorii lui de taină în toate problemele majore ale ţării, nu numai cele cu specific religios. Mai întâi Băsescu este adulat şi acoperit cu declaraţii de iubire eternă, aşa cum i se cuvine unui iubitor de neam:

          « Grăiesc acum cârmaciului neamului român. Duhul Meu îl cuprinde şi îi întăreşte vlaga cea rănită şi încercată din părţi prin cei ce au adus învrăjbire mare între fiii acestui neam. Deschide-Mi ca să-ţi grăiesc! Sunt Fiul lui Dumnezeu Tatăl Savaot şi al mamei Fecioare, iar cuvântul Meu se aşează înaintea ta şi-ţi plămădeşte inima şi puterea ei cea de sus pentru locul şi duhul cârmei la care stai pentru sufletul şi trupul neamului român. Iubirea Mea te preţuieşte mult, că ai iubire mare şi veghetoare pentru neamul român. » [12] (citat din mesajul Mihaelei din 28/29 august 2012)

Apoi, Băsescu este sfătuit şi încurajat să nu se lase călcat în picioare de opresori, ci să-i aducă la tăcere cu înţelepciune şi prin mijloace paşnice. I se sugerează din nou că rugăciunile “poporului pucios” de la “Noul Ierusalim” i-au adus “ajutor de sus” şi l-au salvat în două rânduri de la demitere, în chip minunat, căci altminteri duşmanii lui mincinoşi şi nedrepţi l-a fi învins fără greş:

          « Eşti însă duşmănit mult de cei ce iubesc minciuna şi nedreptatea şi pe ei înşişi, şi s-au suit aceştia pe scaune în sfatul ţării şi au iubit duhul minciunii şi aşa au lucrat [...] Te-au alungat de două ori, căci sunt duşmani, dar Eu, Domnul, am pe poporul cuvântului Meu şi îl am pregătit mult înaintea Mea şi lucrez cu el împlinirile Mele pentru neamul român [...] şi Mă folosesc de acest micuţ popor, pe care-l ţin sub voia Mea, sub cuvântul Meu ca să-l am la lucru şi la strigare şi ca să vin cu ajutor de sus, ori de câte ori soarta celor drepţi ai acestui neam e lovită de fraţi trădători şi învrăjbitori în mijlocul neamului român.[...] Puterile cereşti au fost peste tot la porunca Mea şi la strigarea poporului cuvântului Meu şi s-a văzut puterea lor împărţită şi lucrând minunat.  » [13] (citat din mesajul Mihaelei din 28/29 august 2012)

          Totodată, Băsescu este sfătuit să se disculpe meticulos, în scris, pentru toate acuzaţiile care i s-au adus în ultima vreme, astfel încât poporul român să înţeleagă că lucrătura şi  maşinaţiunile politicienilor “pucişti” sunt lipsite de temei. Cu acest  prilej, în mesajul lui către popor n-ar strica să recunoască public cât de mult bine i-a făcut lui “Dumnezeul” de la Pucioasa, Cel care i-a vorbit lui din cer, şi să nu se ruşineze a-L vesti în gura mare pe acest “Dumnezeu”, ca poporul să ia aminte cine-l ocroteşte pe el din umbră acum, la sfârşit de timp, chemându-l în zadar de şaizeci de ani încoace spre o nouă credinţă şi o nouă Scriptură şi o nouă Biserică. Iar dacă se va întâmpla ca cineva să-l instige, spunându-i că “Dumnezeul” de la Pucioasa nu este adevăratul Dumnezeu, Dumnezeul părinţilor şi al strămoşilor, el să rămână neabătut de partea sectei “Noului Ierusalim”, şi numai aşa va primi el şi poporul său, drept răsplată,  slava care va lumina peste toate celelalte popoare:

          « Te povăţuiesc, şi-ţi voi face timp prielnic ca să Mă asculţi aşa şi să te aşezi înaintea neamului român, cel atât de încercat acum pentru păcatul în care a fost atras de cei mincinoşi, şi să-i desluşeşti tu cu duh duios acestui neam iubirea ta cea pentru el şi faptele tale şi viaţa ta şi lucrarea ta şi lucrul cel pentru el între neamuri, la care tu ai lucrat şi ai luptat cu credincioşie, ca să aibă acest neam nume şi laudă înaintea popoarelor, şi nu ruşine să aibă. [...] Aşează tu pe hârtie toate învinuirile, toate nelămuririle care sunt, toate înţelesurile care s-au încurcat, şi desluşeşte adevărul cel adevărat în faţa neamului român, căci eşti dator să desluşeşti totul în numele adevărului a toate. [...]. Să nu-ţi fie ruşine cu Dumnezeu, să nu negi grăirea Mea de peste tine, căci stau deasupra neamului român de aproape şaizeci de ani şi tainic lucrez şi cuvintez şi-Mi sprijin mersul şi ajutorul şi împlinirea Scripturilor toate, căci a venit vremea Scripturii venirii Fiului lui Dumnezeu ca să dea fiecăruia după cum este fapta sa.
          Dacă cineva te îndeamnă să loveşti, să dai la spate mersul Meu peste pământ cuvânt, tu să fii înţelept şi să rămâi de partea Mea, căci vreau să pun pe fruntea neamului român slava Mea cea de la sfârşit de timp şi să fac patria română lumină peste popoare prin râul cuvântului Meu, care curge din gura Mea[...]» [14] (citat din mesajul Mihaelei din 28/29 august 2012)

          În finalul mesajului lor, liderii “pucioşi” îi promit lui Băsescu întărire şi veghe şi sprijin la cârma “corăbiei” pe care o conduce. Ei îi mai cer să fie viteaz şi blând, grăind aşa cum i s-a cerut şi în numele Celui care l-a trimis, adică în numele “Dumnezeului” Pucioasei, Cel care îi dă lui putere. Iar cei care nu vor asculta de acest “cuvânt pucioşesc” şi nu-l vor iubi pe el, să fie anatema:

          « Iar acum întăreşte-te, căci Eu te întăresc. Fii viteaz şi fii blând cu duhul cuvântului, cu care să înseninezi faţa neamului român. [...] Scoală-te acum şi grăieşte duios şi drept şi hrăneşte iubirea în fiii acestui neam, iar Eu te sprijinesc cu puterile cereşti, [...] Pace ţie, căci am de stat de veghe pentru statul tău la cârma neamului român! Pace ţie şi locului de cârmă în care stai veghind! [...] Pace vouă, fii români, iar cei ce nu iubesc cuvântul Meu, să fie anatema [...]» [15] (citat din mesajul Mihaelei din 28/29 august 2012)

…………………
Anca Estera
3 septembrie 2012
…………………






[1]Ps. 103: 4
[2]   http://www.noulierusalim.ro
[3]  Noul Ierusalim, “Cuvântul lui Dumnezeu”, Editura Ro-Emaus, Bucureşti 2006, pag. 687
[5]  Ibid.
[6]  Ibid.
[7]  Ibid.
[8]  Ibid.
[9]  Ibid.
[10]  Ibid.
[11]  Ibid.
[12]  Ibid.
[13]  Ibid.
[14]  Ibid.
[15]  Ibid.

Comentarii

Postări populare